Acasă Social „Această criză poate aduce noi oportunități. Suntem mult mai puternici împreună.” INTERVIU...

„Această criză poate aduce noi oportunități. Suntem mult mai puternici împreună.” INTERVIU cu Ambasadoarea Germaniei în Republica Moldova (VIDEO)

26
0

„Această criză poate aduce noi oportunități. Ar putea fi o ocazie de a produce ceva acasă. Suntem mult mai puternici împreună.” Este declarația făcută de  Ambasadoarea Republicii Federale Germania în Republica Moldova, Angela Ganninger. Mai multe detalii vedeți în intervul de mai jos. 

Excelență, în acest an se împlinesc 70 de ani de la semnarea Declarației Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene. Privind în retrospectivă, cum vedeți astăzi acea decizie?

Eu cred că ar trebui să recunoaștem, dacă privim în trecut, că ex-ministrul francez de Externe Robert Schuman a avut o idee vizionară despre ce poate deveni Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial, erau doar cinci ani după război. El a avut această idee de a combina industria germană și franceză de cărbune și oțel și să o transforme într-un nucleu al Uniunii Europene. Și aceasta a devenit realitate. Noi am muncit împreună, inițial cu șase state membre, la industria de cărbune și oțel, iar apoi această idee sau proiect s-a dezvoltat atât de mult că astăzi avem 27 de state membre. Suntem mult mai puternici și avem o uniune mult mai solidară.

Dacă ar fi să numiți acum trei reforme care au fost înfăptuite de-a lungul timpului în Germania și au adus rezultate esențiale pentru bunăstarea țării și a cetățenilor săi, care ar fi acestea?

De-a lungul ultimilor 70 de ani desigur că a trebuit să realizăm mai multe reforme. Unele reforme s-au referit la schimbări, cum ar fi sectorul IT, sectoare complet noi, unde a trebuit să adaptăm, inclusiv din punct de vedere legislativ, toate aspectele la aceste noi tehnologii, cum ar fi cumpărăturile online și tot ce este nou. Aceasta a fost una dintre reformele pe care le-am făcut. 

Alta a fost o reformă desigur conectată cu integrarea europeană, noi am împărtășit suveranitatea cu alte state membre și cu întreaga Uniune și acest lucru urma să fie transpus în legislația germană, în sistemul nostru. Aceasta a fost o altă categorie de reforme pe care le-am făcut. A treia, și cred că aceasta este foarte importantă pentru noi, este reforma care a avut loc după Unificarea Germaniei. Aveam două state germane diferite care urmau a fi unificate, a fost nevoie de a adapta diferite sisteme. Aceasta a fost, desigur, o reformă foarte mare, cred eu.

Să ne referim puțin și la modelul german de realizare a învățământului profesional prin sistem dual. În Republica Moldova acest sistem a început să fie practicat începând cu anul 2014. Apropo, prima companie care a implementat acest sistem a fost tot o companie germană. Cum credeți, care sunt principalele oportunități de aplicare a acestui sistem pentru Republica Moldova?

Mulți investitori germani ne spun că abilitățile de care au nevoie ca angajații să le posede nu întotdeauna corespund celor pe care le posedă forța de muncă din Republica Moldova. Aceasta este o modalitate de a aduce împreună ceea de ce are nevoie o companie cu ceea ce pot face oamenii. Aceasta este o metodă practică, ce implică o parte teoretică însușită în Școlile Profesionale, dar și instruirea practică în cadrul companiei. Compania investește în aceasta. Companiile investesc plătind ucenicilor în perioada de instruire și văzând în ei viitori angajați, oameni care vor lucra pentru ei în viitor. Eu cred că e benefic pentru ambele părți și este o oportunitatea mare aici. Noi trebuie, bineînțeles, să ne asigurăm că există un standard de calitate, dar Camera de Comerț și Industrie din Moldova fiind autoritatea competentă care asigură acest standard de calitate, recunoașterea diplomelelor. La toate acestea, desigur, trebuie să muncim împreună.

Cifrele arată că, în Republica Moldova, nu toate locurile create, în ultimii ani, pentru programele de studii duale sunt acoperite, iar după absolvire doar jumătate dintre elevi ajung să lucreze conform studiilor profesionale. Din ce cauză credeți că se întâmplă acest lucru? Ce recomandări ați avea pentru autorități, instituțiile de învățământ implicate, dar și pentru companiile care sunt parte a acestui sistem?

În primul rând, acest program ar trebui să devină mai cunoscut. Cum ați menționat, a fost introdus în 2014, pas cu pas. În prezent, avem 80 de companii care sunt parte a acestui sistem și în jur de 1.200 de ucenici. Sunt 40 de profesii diferite care pot fi îmbrățișate în acest sens. Este un efort pe care îl facem pas cu pas. Ceea ce cred că este important e faptul ca instituțiile de învățământ să lucreze împreună cu întreprinderile, pentru că aspectele publice trebuie să fie mână în mână cu ceea de ce au nevoie companiile. Totul trebuie să fie integrat în așa fel, încât să aducă beneficii pentru toți și pentru a atrage tinerii care sunt interesați să devină angajați în aceste companii.

Ziua Europei ne prinde pe toți într-o stare de „foc”. Vorbim desigur de pandemia COVID-19. Această criză însă a adus cu sine exemple grăitoare de solidarizare și susținere între statele membre ale Uniunii Europene. Vedem susținerea comunității europene și pentru alte state, inclusiv pentru țările membre ale Parteneriatului Estic. Cu ce concluzie credeți că ar trebui să ieșim cu toții din această experiență?

Este evident, cel puțin pentru mine, că suntem mult mai puternici împreună. Această pandemie ne-a demonstrat că noi trebuie să muncim împreună. Nu are nicio barieră și ne poate prinde pe toți la un moment dat. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să ne unim eforturile pentru a găsi un vaccin, medicament, pentru a le putea oferi tuturor oamenilor cel mai bun tratament posibil. Nu ne afectează pe toți în același timp, de aceea, ne putem ajuta reciproc. Ca să ofer un exemplu, Comisia Europeană în această săptămână a organizat un eveniment mare de donație pentru cercetările comune pentru vaccinul împotriva virusului. Unul dintre scopuri este de a uni eforturile și de a face acest vaccin, după descoperire, accesibil în mod egal pentru toți. Astfel, țările care nu au posibilități de a efectua propriile cercetări, nici nu au nevoie de aceasta pentru că noi ne putem uni și face o muncă mai bună, apoi putem împărtăși rezultatele noastre pentru beneficiul tuturor.

În contextul pandemiei COVID-19, mulți cetățeni ai Republicii Moldova revin acasă din țările europene, fapt care ar putea duce la o creștere a ratei șomajului în țara noastră. În același timp, e o resursă bună de forță de muncă care poate fi atrasă în circuitul economic și social. Cunoscuta „Reformă Hartz” implementată în Germania la începutul anilor 2000 poate fi un exemplu de urmat în Republica Moldova astfel încât acest efect al crizei să fie folosit în favoarea Republicii Moldova?

Este importat ca acești oameni să fie integrați, dar nu sunt totalmente sigură că „Reforma Hartz” poate fi direct transpusă din Germania în Moldova. Cred că avem diferite precondiții aici. Ea a fost utilă în țara noastră, dar noi avem o economie diferită, un sistem social diferit. Și această reformă ținea foarte mult de reformarea sistemului nostru social, care este unul destul de elaborat și puternic. Nu avem exact aceleași precondiții aici. De aceea, consider că va fi nevoie de reforme și în Moldova – Banca Mondială acordă suport în acest sens cred – dar cel mai probabil într-un mod puțin diferit. Dar, așa cum ați menționat, va fi important ca această forță de muncă să fie integrată, să fie folosite competențele oamenilor care revin în Moldova, pentru a crea noi oportunități de angajare, afaceri. Dacă aceasta este posibil și dacă autoritățile pot crea un mediu benefic pentru aceste eforturi, cred că va fi foarte util.

În contextul crizei generate de pandemia COVID-19, ce mesaj aveți să le transmiteți cetățenilor, dar și mediului de business din Republica Moldova, inclusiv investitorilor germani de aici?

Poate două mesaje. Primul mesaj este că noi toți trebuie să ne adaptăm acestei crize și noi toți trebuie să respectăm restricțiile impuse, cum ar fi distanța socială, igiena, care sunt necesare pentru a ne putea întoarce la o viață normală cât de curând posibil. Cred că acesta va fi modul nostru de viață în următoarele luni. În funcție de cât de bine respectăm noi și câtă responsabilitate avem pentru a ne proteja pe noi, pe vecinii noștri sau persoanele vulnerabile, cu atât va fi mai bine pentru toți. 

Al doilea mesaj ar fi faptul că această criză poate aduce noi oportunități și nu cred că va fi totul așa ca înainte. Noi am văzut acum că este dificil în criză să procurăm echipamente medicale, medicamente, în special dacă transportul este întrerupt. Ar putea fi o ocazie de a produce ceva aproape acasă.

Angela Ganninger, Ambasadoarea Republicii Federale Germania

Republica Moldova fiind chiar la frontiera Uniunii Europene ar putea găsi oportunități mari în acest sens. Rămâne să vedem, dar eu cred că trebuie să încercăm să găsim oportunități în această criză.

Împreună, mai puternici! Aste e ceea ce spune UE mereu.

Excelență, vă mulțumim.

Materialul parte dintr-o serie de interviuri cu mai mulți ambasadori UE, dedicată Zilei Europei și împlinirii celor 70 de ani de la semnarea Declarației Shuman. Acesta a fost produs de către AGORA în cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană „Vizibilitate UE și a asistenței UE în Republica Moldova în 2020”. Conținutul acestuia reprezintă opinia autorului și nu reprezintă neapărat viziunile Uniunii Europene.

Share this post on social media

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.