Acasă Economic Agricultura, strânsă la colț de pandemie și de secetă. Fermier, despre ajutorul...

Agricultura, strânsă la colț de pandemie și de secetă. Fermier, despre ajutorul din partea statului: „Până ajungi la Dumnezeu, te mănâncă sfinții”

37
0

Primăvara anului 2020 a venit cu o mulțime de probleme pentru agricultori. Pe lângă criza pandemică, care i împiedică să vândă ceea ce au produs,  fermierii s-au pomenit față în față cu seceta care le pune în pericol culturile. Deși săptămâna trecută a mai plouat pe alocuri, cei care lucrează pământurile susțin că această cantitate de precipitații este insuficientă pentru a-i face să stea cu inima împăcată. Jurnaliștii AGORA au discutat cu Victor Demov, un agricultor din raionul Râșcani, despre potențialele soluții în situația creată, despre pierderi, dar și despre planuri de recuperare a muncii. 

Victor Demov muncește pământurile de când se ține minte. A început cu câteva sote de teren, apoi și-a extins activitatea. Crește vie, căpșuni, are terenuri de porumb, fasole, floarea soarelui și lucernă. Agricultura este ocupația sa de bază și singura posibilitate de a-și câștiga bucata de pâine și de a-și asigura familia cu cele necesare.

Încă de la începutul pandemiei, fermierul a știut că nimic nu va mai fi ca înainte. Cererea de pe piață a scăzut drastic, iar odată cu ea au crescut și grijile antreprenorului.

„Multe dintre culturile pe care le-am însămânțat de cu toamnă – grâu, orz, rapiță, sunt acum compromise în mod diferit, din cauza secetei. Plantele de grâu și de orz și-au pierdut din putere, lipsa ploilor pune agricultura la pământ”, spune Demov.

Lipsa alternativelor naște frici…

Chiar și în plină pandemie, agricultorii au continuat să-și muncească terenurile. Printre primele lucrări au fost cele la viața de vie, care trebuia pregătită corespunzător pentru perioada de vară. Fermierii care dețin sisteme de irigare au început să le folosească pentru a salva măcar o parte din producție.

„De obicei foloseam irigarea prin luna iulie, august. Acum am început din aprilie să udăm terenurile. Nu există altă soluție dacă vrem să avem ce mânca. Sigur că nu te poți bate cu natura și nici cu Dumnezeu, de aceea ne bucurăm că măcar atât putem face, chiar dacă rezervele de apă nu sunt deloc suficiente și încă nu știm cum vom rezista la vară, nu știm ce fel de vară ne așteaptă”, povestește fermierul.

Pe lângă secetă, un alt factor de risc care îi sperie pe agricultori sunt înghețurile. Acestea pot avea urmări destul de grave asupra sectorului vegetal și pot afecta direct export de sâmburoase și unele culturi cerealiere.

„Eu nu mi-am asigurat în niciun fel culturile și abia acum, în pandemie, am înțeles că sunt destul de slab dotat la capitolul tehnologii. Dar cred că, indiferent de rezultate, va fi o lecție bună pentru mine și pentru alții ca mine. Am început să studiez, să analizez ce se face peste hotare, mai discut cu rude care sunt stabilite în afară. Cred că ne așteaptă vremuri pe care nu le vom mai putea ghici. S-a văzut chiar din acest an că din cojoc am sărit direct în pantaloni scurți. Primăvara practic nu a existat”, spune agricultorul.

Pandemia – timpul reinventării?

Demov susține că această criză îi va determina pe oameni să caute soluții, să își reinventeze activitățile și să-și reseteze prioritățile. Fermierul susține că mediul online are suficient spațiu pentru toți cei care știu să-l folosească, de aceea încearcă să caute ieșiri din situație inspirându-se din experiența altor țări. Mai mult, agricultorul a început să se gândească la o posibilă reorientare a activității sale prin implementarea tehnologiilor moderne:

„Am început să iau în calcul așa o noțiune ca vizualizarea afacerii. Se analizează evoluția culturilor în câmp și poți obține informații despre tabloul meteo. Asta, desigur, e o practică puțin răspândită și la prima vedere poate părea costisitoare, dar când am intrat mai mult în esență am înțeles că este posibil de încercat, chiar și în satele mai îndepărtate de centrul țării”.

Digitalizarea – numele viitorului în agricultură?

Potrivit statisticilor, 8% din fermierii din SUA prelucrează 65% din pământul arabil, iar în Europa 5% din fermieri prelucrează mai mult de jumătate din terenuri. Acest lucru le reușește datorită automatizării. Digitalizarea face posibilă măsurarea de la distanță a stării solului, o mai bună gestionare a apei, monitorizarea culturilor și a întregii ferme având la îndemână telefoane, tablete, senzori pe teren, drone și sateliți.

Și pentru unii fermieri din Republica Moldova, utilizarea tehnologiilor digitale a devenit o activitate de rutină

Pe lângă toate acestea, digitalizarea poate îmbunătăți condițiile de lucru pentru fermieri și reduce impactul negativ al agriculturii asupra mediului. Totodată, fluxurile de date agricole îmbunătățite pe întreg lanțul agroalimentar generează foarte multe avantaje pentru cei implicați, inclusiv pentru fermieri și pentru părțile interesate din sectorul distribuției și al comerțului cu amănuntul.

În context, AGORA amintește că, recent, la Chișinău a avut loc  AgTech – primul eveniment din Republica Moldova dedicat digitaliz[rii agriculturii. Peste o sută de participanți, printre care agricultori, experți, reprezentanți ai instituțiilor de profil, dar și tineri gata să implementeze tehnologiile digitale în agricultură au interacționat timp de câteva ore în cadrul platformei AgTech.

Anterior, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga, a declarat că după trei ani de creștere a agriculturii, în anul 2019, a fost înregistrat o reducere a producției agricole cu aproximativ 2 la sută. Cu precădere este vorba de domeniul zootehnic și vegetal. 

„Până ajungi la Dumnezeu, te mănâncă sfinții…”

În altă ordine de idei, Victor Demov spune că nu mizează pe ajutor din partea statului, declarându-se dezamăgit de implicarea autorităților în susținerea oamenilor care muncesc pământul:

„De la televizor se promit atâtea, dacă ar fi să-i credem pe cuvânt, ne poate părea că pământul se va lucra sigur. Dar știți vorba aceea: până ajungi la Dumnezeu, te mănâncă sfinții? Așa e și cu conducerea. Până ajungi să obții subvențiile, obosești să alergi pe toate ușile, te îneci în birocrație și uiți pentru ce ai venit. Pe urmă te întorci acasă așa cum ai plecat, cu buzunarele goale”.

În luna martie a anului curent, Guvernul Chicu a declarat că are de gând să sprijine tot mai mult domeniul agricol și să ofere subvenții și moldovenilor care se reîntorc din diasporă și-și deschid afaceri agricole în R. Moldova. Mai mult, premierul Ion Chicu spunea atunci că, pe fundalul pandemiei de COVID-19, remiterile bancare vor scădea, iar statul se pregătește să privească sectorul agricol „ca pe un sector care poate substitui importurile”. Tot atunci, Guvernul a aprobat  extinderea plafonului de vârstă pentru tinerii fermieri, de la 35 la 40 de ani, ca aceștia să se încadreze în categoria de vârstă pentru subvenționare.

Precizăm că în ultimii 6-7 ani valoarea subvențiilor  pentru asigurarea riscurilor în agricultură s-a redus de circa 10 ori, arată date ale Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA). Astfel, dacă în anii 2012-2013 valoarea subvențiilor pentru asigurarea riscurilor în agricultură ajungea la circa 40 milioane lei pe an (9% din totalul subvențiilor).

La început de martie, deputatul PPDA, Alexandru Slusari, a cerut ca alocațiile pentru agricultori să însumeze 3% din bugetul de stat, începând cu 2021.

Share this post on social media

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.