Acasă Economic Cele două valuri ale crizei și „respirația artificială” pentru business. Experți economici,...

Cele două valuri ale crizei și „respirația artificială” pentru business. Experți economici, despre relansarea economiei după epidemia COVID-19

48
0

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a realizat un document de politici ce ar putea fi întreprinde de autorități pentru a gestiona criza economică provocată de pandemia de COVID-19. Într-o conferință de presă online, alături de reprezentanți ai guvernării, specialiștii Expert-Grup au prezentat planul lor.

Ce avem acum

Experții sunt de părere că economia Republicii Moldova va fi afectată nu doar de factori interni, ci și de situația din state precum România, Germania, Italia, Turcia sau Rusia. Astfel, șocul extern s-ar putea propaga pe canalul exporturilor prin reducerea cererii la produse precum cablaje sau textile. Aceste ramuri depind direct de industria automotivă din țări precum România și Germania, sau cea textilă din Italia. 

De asemenea, remiterile de bani în favoarea populației fizice ar putea scădea semnificativ odată cu întoarcerea mai multor emigranți din state ale Uniunii Europene și scăderea remunerării muncii în țări precum Rusia sau Israel.

Specialiștii consideră că economia națională ar putea fi afectată în cel puțin două valuri. Unul ar fi imediat în perioada crizei Covid-19 și altul – pe termen mediu, după criză.

Primul val: Determinat de scăderi masive ale veniturilor în sectoare precum HORECA, transporturi, organizarea de evenimente, construcții (imobile rezidențiale) și afacerile de retail (cu excepția comercializării produselor alimentare și medicamentelor). În același timp, se reduc și veniturile populației, fie că unii angajați sunt nevoiți să plece în șomaj tehnic sau chiar sunt disponibilizați, fie anumite persoane nu mai au acces la același volum de remitențe ca și până acum. 

Al doilea val: Va fi caracterizat de reducerea activității economice în lanțul de aprovizionare a firmelor care deja și-au sistat activitatea în prima rundă. Prin urmare ar putea avea loc mai multe disponibilizări sau reduceri de salarii, care vor accentua căderea consumului, veniturilor din vânzări și a încasărilor bugetare. De asemenea, sectorul bancar poate fi afectat de creșterea creditelor neperformante din cauza incapacității unor companii și a populației de a-și onora ratele lunare.

Ce se poate de făcut?

„Economia va înregistra modificări, cererea se va schimba, vor fi sectoare care vor trebui să se restructureze. Trebuie de asigurat economia cu programe de susținere pentru noi afaceri, pentru IMM și pentru restructurări de afaceri. Noi probabil nu vom avea investitori mari, respectiv trebuie stimulat micul business. Aici poate fi utilizat instrumentarul existent, cum e ODIMM, PARE 1+1, Femeia în afaceri, etc. Trebuie programe noi. Vor ieși la iveală și probleme structurale ale economiei, cum ar fi concurența neloială, contrabanda prin Transnistria, diferența de politică fiscală. Trebuie protejat producătorul autohton, ar fi cazul de aplicat limitarea dobânzilor pentru credite acordate persoanelor vulnerabile financiar”, consideră experul Sergiu Gaibu.

Documentul de politici al Expert Grup arată că pot fi întreprinde măsuri imediate, pe care parțial a început să le ia și Guvernul. Ele trebuie orientate pe minimizarea pierderilor din primul val.

„Ele prevăd amânarea unor cheltuieli ale populației și firmelor (impozite, rate la credite) și oferirea de lichidități ieftine și suficiente economiei. Acestea trebuie să țină cont de cele două dimensiuni distincte afectate de criza COVID-19, și anume populația și mediul de afaceri, iar scopul – să mențină economia pe „respirație artificială” în perioada restricțiilor în contextul pandemiei”, se arată în studiu.

„În paralel cu implementarea măsurilor urgente, este necesar de dezvoltat un pachet de măsuri de intervenție largă pentru a asigura relansarea economiei în perioada post-criză. Acestea nu vor putea fi implementate fără o rectificare cuprinzătoare a bugetului prin revizuirea veniturilor, realocarea unor cheltuieli și extinderea deficitului bugetar. La nivel de venituri trebuie identificate toate acele surse interne care pot susține cheltuielile publice, iar de pe extern accesate acele programe de ajutor financiar oferite de parteneri multilaterali și bilaterali. De cealaltă parte, unele cheltuieli investiționale trebuie reconsiderate în timp ce cheltuielile curente (salarii, pensii, cheltuieli sociale, etc.) și majorarea alocărilor financiare pentru sectorul de sănătate trebuie să fie prioritară”, se mai arată în documentul de politici.

Poziția guvernării

La discuție a participat și consilierul premierului Ion Chicu în domeniul economiei și infrastructurii, Oleg Tofilat.

„În linii mari, pozițiile Guvernului sunt similare, doar că noi suntem ceva mai largi. Viziunea premierului e că trebuie să vedem în criză o oportunitate și să luăm măsuri pentru a transforma problema în oportunitate. Propunerile sunt perfect valabile când vorbim despre o criză pe termen scurt. Dacă criza noastră va ține o lună și jumătate sau două, probabil astea vor fi măsurile Guvernului. Dar dacă va fi o revenire mai lentă, atunci probabil măsurile de lichiditate nu vor fi eficiente, nu vom putea acoperi toate pierderile prin credite, pentru că unele afaceri trebuie să dispară și să facă loc altor. Pot fi ramuri care vor intra în blocaje serioase, cum ar fi cele aeriene. Măsurile importante de la Guvern vor veni mai spre sfârșitul crizei, când vom înțelege ce e mai eficient”, consideră Tofilat.

Acesta a subliniat că revenirea oamenilor din diasporă poate fi o problemă sau o oportunitate.„ Oferta de lucru în Europa ar putea fi complet diferită de ce era până la criză, respectiv oamenii reveniți ar putea să nu se mai încadreze la vechile locuri de muncă și s-ar putea înscrie aici acasă”, crede Tofilat.

De aceeași părere e și secretara de stat a Ministerului Economiei, Iuliana Drăgălin. „Gândim la fel, deoarece aceleași măsuri și acțiuni identificate de voi sunt și în planul de măsuri elaborat de toate autoritățile, în special cu Ministerul Finanțelor și BNM. Măsurile date vin să acționeze pe două filiere: imediat și pe termen post-criză”, spune ea.

De asemenea, funcționara a atras atenția că comerțul online a crescut cu 30%. „Dacă înainte speram la 10% creștere, acum el de la sine a crescut cu 30%. Mediul de business a înțeles că asta e un colac de salvare. O să ne gândim la programe de aducere pe platformele online a IMM-urilor”, crede ea.


Amintim că statul a adoptat o serie de măsuri economice care vin să ajute întreprinderile și salariații afectați economic de impunerea stării de urgență. Astfel, angajaților la întreprinderile închise prin decizia Comisiei Situații Excepționale, statul le va întoarce integral suma impozitelor pe venit, celor sociale și impozitului perceput pentru plata poliței medicale. Alte câteva măsuri vizează persoanele care au intrat în șomaj tehnic.

Share this post on social media

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.